Suntem familiari cu ultimele declaraţii ale lui Voronin, cu privire la “minoritatea moldovenilor” din România şi necesitatea creării unui dicţionar moldovenesc-român. Aceste declaraţii scot în evidenţă efortul autorităţilor de la Chişinău de a-şi menţine poziţia dominantă pe plan intern. Cu toate că legislaţia Republicii Moldova permite cetăţenilor săi obţinerea cetăţeniei duble, Partidul Comuniştilor din Republica Moldova  se opune vehement dorinţei basarabenilor de a se identifica cu statul român şi, de ce nu, de a pleca, pe baza cetăţeniei române, în căutarea unui trai mai bun. Această reacţie de a opune rezistenţă plecării definitive a cetăţenilor moldoveni din ţara lor apare pe fondul intrării în vigoare a unei legi care face imposibilă supravieţuirea lor în ţara de origine. Ne referim la legea nr. 208/2006.

   În august 2006, au fost aduse modificări legii 208. Acestea prevăd interzicerea activităţii comerciale în baza patentei de întreprinzător (autorizaţie de comercializare a bunurilor în România) şi posibilitatea înfiinţării de către comercianţi a unei întreprinderi individuale. Să explicăm ce înseamnă pentru deţinătorul patentei această schimbare. Activitatea de antreprenoriat a fost legiferată în Republica Moldova prin intermediul legii cu privire la patenta de întreprinzător (nr. 93 din 15-07-1998). Scopul legii a fost de a încuraja dezvoltarea micului business în Moldova prin crearea unor noi locuri de muncă pentru cei care doreau să devină comercianţi. Adoptarea acestei legi a permis dezvoltarea diverselor forme de antreprenoriat: producerea diverselor bunuri, comercializarea lor, prestarea de servicii etc. Astăzi, putem identifica, în Moldova, 53 de genuri de activitate şi deţineraea a peste 48 mii de patente. Deţinătorii de patente plătesc o taxă lunară de 90 de lei (18 RON) şi o taxă de aproximativ 350 de lei (70 RON) pentru închirierea spaţiului în care îşi desfăşoară activitatea comercială, în funcţie de suprafaţa acestuia.

   Legea 208 prevede că, din 1 ianuarie 2007, este interzisă, în baza patentei de întreprinzător, comercializarea diverselor materiale de construcţie, a mobilei, a aparatelor electrocasnice etc. Din 1 ianuarie 2008, se va interzice, tot în baza patentei de întreprinzător, desfăşurarea activităţilor comerciale în spaţii cu o suprafaţă de până la 8-12 metri pătraţi, iar din 1 ianuarie 2009 patenta va fi scoasă definitiv din circuitul comercial al ţării.

   Care sunt argumentele aduse de guvern în sprijinul adoptării acestei legi? Se susţine că pierderile statului de pe urma comercializării bunurilor în baza patentei de întreprinzător sunt enorme. Oficialii susţin că doar în 2006 statul a pierdut aproximativ 2 miliarde de lei (aproximativ 160 milioane de dolari) şi că mai mult de 43 % din activităţile comerciale din ţară nu sunt reglementate. Scopul adoptării acestei legi, spun ei, este diminuarea evaziunii fiscale, sporirea concurenţei, creşterea alocărilor la bugetul de stat, comercializarea unor bunuri şi servicii de calitate etc.

   Se pare că sunt aduse argumente puternice în favoarea acestei legi, mai ales când ne uităm la cifre. Însă, de ce să nu privim consecinţele directe şi pe termen scurt ale implementării acestei legi? Imaginaţi-vă o piaţă în care fiecare tarabă de 4, 5 sau 6 metri pătraţi are câte un aparat de cecuri, contabil şi este întreprindere privată. Achiziţionarea acestor aparate şi serviciile unui contabil presupun cheltuieli enorme pentru comercianţii de rând şi, practic, înseamnă moartea micului business în Moldova. Un economist mi-a spus că este imposibilă supravieţuirea micului business în asemenea condiţii.

   Adepţii anulării legii 208 susţin că anularea patentei va reduce capacitatea de cumpărare a unor bunuri de către pătura vulnerabilă a populaţiei, va submina micul business şi va diminua investiţiile autohtone.

   Nu trebuie să privim această lege doar ca pe un mijloc al tehnocraţilor de a ameliora situaţia economică a ţării. Este şi puţină politică aici. Popularitatea comuniştilor în frunte cu Voronin scade. Cele mai multe promisiuni incluse în programul electoral al PCRM nu au fost îndeplinite. Singura soluţie pentru ei este adoptarea unei legi care să le asigure o “pensie decentă”, chiar dacă vor aduce ţara în faţa unui dezastru economic. Cine le va asigura aveastă pensie? Pe de o parte, comercianţii de rând, împovăraţi de noi taxe şi obligaţii, pentru că taxele fiscale ale întreprinderilor individuale sunt mult mai mari decât pentru deţinătorii de patente. Pe de a ltă parte, marii afacerişti care folosesc puterea politică în scopul eliminării micului business şi al construirii marilor centre comerciale care să monopolizeze piaţa internă a Moldovei.

   Deţinătorii patentelor sunt conştienţi de gravitatea acestei situaţii. Până la 1 ianuarie 2009, patenta urmează să fie eliminată definitiv. De aceea, ei au hotărât să se organizeze într-o mişcare de protest. Dacă, în cazul încercării comuniştilor de a rusifica forţat populaţia Moldovei prin introducerea limbii ruse ca limbă de stat, forţele sociale au gravitat în jurul Partidului Popular Creştin Democrat, în contextul adoptării legii 208 acestea gravitează în jurul Partidului Social Democrat din Moldova, formaţiune aflată în opoziţie. Preşedintele PSDM, Eduard Muşuc, este, în acelaşi timp, preşedinte al Comitetului pentru Apărarea Drepturilor Cetăţenilor, iar Eugen Roşcovanu, vice-preşedinte al PSDM, este şi preşedinte al Asociaţiei Micului Business din Moldova. Care este diferenţa dintre cele două mişcări de protest? În jurul PPCD s-au organizat în mare parte etnicii români care îşi văd identitatea culturală şi lingvistică în pericol. În jurul PSDM, în schimb, observăm nu doar români, ci şi ucraineni şi ruşi care îşi văd bunăstarea în pericol. Nu ne referim doar la cei aproximativ 49 mii de deţinători ai patentelor, ci şi la familiile lor, dar şi la pătura vulnerabilă a populaţiei, la potenţiali cumpărători care doresc să aibă dreptul de a alege în condiţiile unui sistem de concurenţă sănătos.

   Eu provin dintr-o familie de deţinători ai patentelor. Sora mea chiar face parte dintr-un Comitet de Protest al deţinătorilor de patente din centrul raional Donduşeni. Astfel de comitete au fost înfiinţate în majoritatea raioanelor Republicii Moldova, iar membrii lor, aleşi chiar de deţinătorii de patente. Acestea beneficiază de sprijinul PSDM.

   Mama şi sora mi-au povestit despre condiţiile în care s-a organizat şi s-a desfăşurat mitingul pentru anularea legii 208. El a avut loc la Chişinău, în faţa Operei Naţionale care se află exact între Palatul Prezidenţial, clădirea guvernului şi parlament. În cele mai multe dintre raioane oamenii de rând (pensionari, pedagogi, comercianţi şi chiar funcţionari publici) au donat sume de bani în măsura posibilităţilor pentru închirierea autocarelor şi, astfel, au făcut posibilă plecarea delegaţilor deţinătorilor de patente la acel miting. Câteva autocare au fost, însă, reţinute de către poliţia rutieră, sub diverse pretexte. Delegaţia din Donduşeni a ajuns cu bine la miting şi unul dintre delegaţi mi-a oferit o înregistrare video a acestui eveniment la care au participat în jur de trei mii de oameni. Cu ocazia mitingului, Dumitru Braghiş a avut ocazia să se alăture demonstranţilor şi a semnat, împreună cu Eduard Muşuc şi alţi deputaţi din opoziţie, iniţiativa de abrogare a legii 208. Acest lucru arată că nu doar oamenii de rând, ci şi opoziţia devine tot mai solidară în lupta împotriva comuniştilor.

   Mitingul s-a desfăşurat cu acordul Primăriei Municipiului Chişinău. Nu au fost înregistrate acte de violenţă. Totuşi, organizatorii mitingului, Eduard Muşuc şi Eugen Roşcovanu, au fost reţinuţi de poliţia din sectorul Buiucani al capitalei sub pretextul periclitării circulaţiei trensportului public. După finalizarea mitingului, cei circa trei mii de protestatari au folosit trecerea pietonală din preajma Operei Naţionale. Trecerea demonstranţilor a provocat un blocaj rutier de circa 10 minute. În timp ce Eduard Muşuc şi Eugen Roşcovanu încercau să convingă deţinătorii de patente să folosească şi alte treceri pietonale, au fost reţinuţi de poliţie. Ghenadie Tatar, avocatul celor doi, susţine că nu înţelege care este temeiul legal în baza căruia cei doi au fost reţinuţi şi că oricine este liber să traverseze reglamentar strada în locul pe care îl alege. Situaţia este cu totul paradoxală. A fost reţinut fără nici un temei legal tocmai preşedintele Comitetului pentru Apărarea Drepturilor Cetăţenilor (Eduard Muşuc).

   Problema cu care se confruntă deţinătorii de patente este slab mediatizată în Moldova. De exemplu, în afară de mitingul organizat de deţinătorii de patente, a mai avut loc, în acea zi, alt miting pentru protecţia câinilor vagabonzi din  Chişinău. Spre deosebire de deţinătorii de patente, apărătorii câinilor vagabonzi au ajuns în programele de ştiri ale Companiei Publice Teleradio-Moldova, deşi manifestaţia lor a adunat doar câteva sute de oameni. PSD-iştii moldoveni susţin că Compania Publică Teleradio-Moldova a încălcat dreptul consumatorului de ştiri prin faptul că, în cadrul programelor de ştiri, nu a difuzat şi mitingul deţinătorilor de patente.

   De asemenea, protestatarii s-au adresat organismelor internaţionale prin expedierea unor scrisori către: reprezentantul special al UE în Republica Moldova, Deleagaţia de Cooperare Interperlamentară UE – Republica Moldova, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, OSCE, Banca Mondială, FMI şi toate ambasadele acreditate în Republica Moldova. PSDM a solicitat organismelor internaţionale şi donatorilor externi: implicarea în monitorizarea impactului social al proiectelor finanţate, expertiza proiectelor de legi care vizează politicile guvernamentale în domeniile social şi al forţei de muncă şi suspendarea finanţării tuturor proiectelor care au drept impact lichidarea şi nu crearea locurilor de muncă, creşterea şi nu reducerea sărăciei.

   În ce priveşte activitatea mişcării de protest la nivelul centrelor raionale, se observă o solidaritate de invidiat în rândul comercianţilor. În Donduşeni, de exemplu, pe 5 martie 2007 a avut loc o adunare a deţinătorilor de patente, pe teritoriul pieţei centrale. Aceştia au venit la piaţă, dar nu şi-au deschis tarabele, în semn de protest. În ciuda acestei solidarităţi, în rândul deţinătorilor de patente s-au găsit şi trădători. Unul dintre comercianţi a depus la secţia de poliţie din Donduşeni o plângere în care susţine că un membru al Comitetului de Protest (numele lui apare în acea plângere) i-a interzis să-şi deschidă taraba, în ciuda faptului că fiecare era liber să-şi desfăşoare activitatăţile comerciale. Nimeni nu era obligat să participe la adunare. Acea plângere încă se află la secţia de poliţie, dar încă nu a fost folosită ca armă împotriva protestatarilor.

   Cu ocazia acestei adunări protestatarii au cerut anularea legii 208. Ei susţin că le este furat dreptul la muncă şi că declaraţiile comuniştilor cu privire la obligativitatea adoptării legii 208, necesară integrării euroatlantice a Moldovei sunt absurde. Dimpotrivă, UE recomandă Republicii Moldova simplificarea activităţii comerciale şi chiar se discută despre posibilitatea introducerii patentei colective (pentru familie). Comuniştii, însă, susţin că adoptarea acestei legi este una din condiţiile necesare aderării Republicii Moldova la UE. Atunci de ce în România, stat membru al UE, nu a fost adoptată o lege asemănătoare?

   Nici înainte de adoptarea acestei legi situaţia deţinătorilor de patente nu era tocmai bună. Multe dintre bunurile existente pe piaţa internă a Moldovei sunt importate din Ucraina, iar impozitul perceput de stat asupra bunurilor importate se ridică uneori la 40 %. Din această cauză, foarte mulţi comercianţi au devenit contrabandişti. De fapt, majoritatea. Includerea impozitului în preţul de achiziţie ar face imposibilă comercializarea lui. Trebuie, totuşi, să menţionăm că aceşti “contrabandişti” oferă păturii vulnerabile a populaţiei posibilitatea de a achiziţiona anumite produse la preţuri convenabile, în condiţiile în care pensia medie în Moldova este de 300-400 lei moldoveneşti (80-90 RON). Dacă banii impozitaţi ar duce la o creştere a salariilor şi a pensiilor, comercianţii nu s-ar pronunţa împotriva introducerii acestui impozit. Însă, puterea de cumpărare a populaţiei scade progresiv şi comercianţii sunt nevoiţi să se adapteze la această scădere, inclusiv prin evaziune fiscală şi dare de mită. Singura scăpare vine de la sutele de mii de muncitori moldoveni plecaţi în străinătate.

   Pe fondul acestei crize politice şi al solidarizării maselor, are loc ieşirea din umbră a unei noi elite care uneşte în jurul său aceste mase. Menţinerea lor într-o mişcare solidară face posibilă contestarea legii în toată ţara, cu excepţia Găgăuziei, unde Adunarea Populară a suspendat acţiunea acesteia, păstrând circa 3250 de locuri de muncă. Cred că în Moldova are loc o criză politică fără precedent. Pentru prima dată de la obţinerea independenţei este contestată o lege în întrega ţară. Nu ne rămâne decât să vedem cine va câştiga.