CE NE STRESEAZĂ> numărul IV

publicat de parvu.septimius | October 16th, 2006

scris de Septimius Pârvu | parvu.septimius@urbanfactor.org

CRITICA NAŢIUNII IMPURE

Genialitatea ministrului Educaţiei ne dă pe spate de fiecare dată când se manifestă. După ce că a picat de prostul satului după ce s-au furat subiectele de la ambele examene naţionale, ceea ce cred că este o premieră chiar şi pentru România, tot el este cu gura mare. Vrea reformă! Vrea profesori cinstiţi! Vrea învăţământ de calitate! Vrea multe… Păi eu îi propun două alternative…. fie pleacă din România şi îşi ia şi genialitatea cu el, fie renunţă la post.

Minoritatea vorbitoare de limbă maghiară şi-a dat din nou cu pancarta în cap. Chiar mă gândeam că parcă începuseră să se dea pe brază, când iar ies în evidenţa specific naţionalistă a micii majorităţi ungureşti. După ce aruncă cu piatra în neciopliţii ăştia de români care sunt şovini, xenofobi, naţionalişti, iredentişti şi alte multe acuze de genul, acum ei sunt cei care dau cu bâta în capul nevinovat al unor colocuitori sportivi. Pe scurt, cu ocazia unui meci de handbal desfăşurat între echipa Rulmentul Braşov şi o echipă din Sfântu Gheorghe al cărui nume nu-l pot pronunţa, darminte scrie, cei din urmă, plus 1500 de zurbagii au trecut la conversaţii extrem de personale şi cu referinţe anatomice, au fredonat cântece anti-româneşti şi timp de o oră au zguduzit sala, cântând imnul Ungariei. Păi mă Pişta, mă Gyuri, păi este frumos, mei, ce faceţi voi la noi mă? Vi s-a urcat deja autonomia la cap?

După înşelăciunea naţională cu sesiunea de vară de aviară, care va fi urmată de încă una programată pentru toamnă, autorităţile ne bagă pe gât încă un scenariu frumos pregătit şi aranjat pentru amatorii români de senzaţii tari. Sirianul preferat al mioriticilor a dat bir cu fugiţii. Cu fugiţii de-al de Iskandarani, de a cărui întoarcere pe plaiuri autohtone, nu am mai auzit nimic. Mi se pare mult prea prost regizat din păcate acest act al al Marii Înşelătorii Naţionale sau poate sunt eu paranoic şi aceasta nu este decât o teorie a conspiraţie de cea mai proastă calitate. Însă cu siguranţă, de proastă calitate a fost activismul şi patosul depus de autorităţi, care l-au fugărit prin ţară la o săptămână după ce probabil se relaxa şi-l durea în paşaport de România.

Ponta s-a plâns că judecătorul care orchestrează cazul lui Ovidiu Tender era beat când l-a dat afară din sală. Bine că nu era treaz, că poate se alegea şi cu o mamă de bătaie.

Hârdau şi-a mai găsit un coleg de breaslă pe măsura şi caracterul lui. Pe Berceanu, a cărui faţă inspiră la fel de multă încredere ca o Dacie Logan, are la fel de mult rafinament ca un tractor, are în el elegantă cât o barjă, iar sunetele emise de organul său vorbitor seamănă izbitor cu semnalele unei locomotive. Este ministrul ideal, din partidul ideal, pe locul ideal.

AMORUL IDOLILOR

Iar o să vă bat la cap cu un subiect de care cred că s-au săturat şi protagoniştii lui. Un subiect care a epuizat toate formele lexicale şi cuvintele posibile pentru a denumi şi caracteriza actorii principali şi a umplut sute de pagini şi sute de ore de peliculă. Ţărişoara noastră cea dragă, care se află în agonie se orientează spre un astfel de subiect, în loc să fie interesată de probleme reale. Ceva de genul satul arde şi baba se piaptănă. Şi baba din cadrul nostru se piaptănă şi se aranjează de nuntă. Nuntă ca în poveşti, cu Feţi Frumoşi, Ilene Consânzene şi tot felul de amatori de chilipuri mediatice, dornici să se vadă pe sticlă. Nu v-aţi prins încă despre cine vorbesc? Nu aţi văzut sute de reportaje care au acoperit de la varietatea florilor, la calitatea furculiţelor, ţinuta impecabil de penibilă a celor prezenţi şi stratul atmosferic de fiţe? Nu aţi văzut-o pe Frumoasa din Pădurea (din Snagov) Adormită leşinând de emoţie? Cred că s-a agitat ăla micu’ prea mult în burtă şi a dărâmat-o pe proaspăta mămică în faţa altarului. Cred că a moştenit energia lu’ tacsu
No şi dacă tot nu v-aţi prins, înseamnă că sunteţi fericiţi şi probabil locuiţi pe undeva prin Canada. Hai că vă zic eu despre cine e vorba. Despre Irinel şi preatânara lui domniţă, care şi-au unit destinele de curând. Nu zic că m-am săturat de prezenţa lor iritantă şi penibil de pedofilică (nu sunt sigur că există un asemenea cuvânt, dar este un prilej bun să-l inventez), pentru că am trecut de mult de această etapă. Oricum, acum aşteptăm cu nerăbdare să nască, să moară Angelina de ciudă că nu mai e singura cu puradel celebru.

Că tot am pornit cu acest subiect, deja celebru, mai este un aspect care m-a amuzat, nu neapărat în sensul clasic al cuvântului. Faptul că s-au dus la mare, exceptând faptul că în România…. Ceea ce mi-a atras atenţia a fost costumul don’şoarei, pe care cred că l-am văzut într-o poză cu bunica la mare. O fi vreo tradiţie în familie, probabil cum a pasat vreun inel de logodnă sau rochia de mireasă, o fi primit şi costumul ca moştenire.

Pe final, un alt personaj deja celebru şi atotprezent în aceste rânduri. Gigi Becali. Mai nou am văzut cu toţii că şi-a tras şi catedrală. Păi echipă de fotbal avea, partid avea, de avut bine cu prezidentul se avea, deci asta e exact ce îi lipsea. Oricum, după ce a jignit o reporteriţă în cadrul unei conferinţe de presă în toate felurile pe care le-a citit în Ghidul Mitocanului pentru… Fotbal şi i-a strigat Mucles! lui MM, se simţea vinovat şi şi-a plătit penitenţele cu o catedrală de câteva milioane de dolari. Şi, în plus, ce declară?! Că dacă el face catedrală, Dumnezeu îl ajută cu banii… Un sfat mai practic: de banii ăia mai bine angajează oameni competenţi care au idee ce fac cu averea locuitorului de Pipera.